Pe langa Codul muncii, si Hotararea nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, mentioneaza la art. 8 ca ”angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati, de a-l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora”.

Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente:

• actele necesare angajarii,
• contractul individual de munca,
• actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca,
• acte de studii/certificate de calificare,
• orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru.

La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa ii elibereze acestuia:

• copii ale documentelor existente in dosarul personal;
• copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind inscrierile referitoare la persoana sa si/sau un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul general de evidenta si din dosarul personal al salariatului.

Documentele sunt eliberate in copie certificata de reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator, pentru conformitate cu originalul.

Registrul electronic si dosarele personale ale fiecarui salariat se vor pastra in conditii care sa asigure securitatea datelor, precum si pastrarea lor indelungata si corespunzatoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Angajatorul raspunde pentru asigurarea acestor conditii, precum si pentru orice prejudiciu produs salariatului, sau oricarei alte persoane fizice sau juridice, prin incalcarea acestor obligatii.

In masura in care, din motive obiective, angajatorul se afla in imposibilitatea de a elibera documentele mentionate, salariatul sau fostul salariat poate solicita inspectoratului teritorial de munca din raza caruia angajatorul isi desfasoara activitatea eliberarea unei adeverinte din care sa rezulte elementele continute in registru, astfel cum a fost intocmit si transmis de catre angajator.

In cat timp trebuie eliberate actele solicitate de angajati

Copia actelor salariatului trebuie eliberata intr-un termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii, asa dupa cum este prevazut la art. 8 din H.G. 500/2011 privind Registrul de evidenta a salariatilor, termen prevazut atat pentru angajator, cat si pentru Inspectoratul teritorial de munca competent.

In cazul refuzului angajatorului de a elibera copii certificate dupa documentele sale, salariatul poate sa le solicite la inspectia teritoriala a muncii si deasemenea, poate formula o actiune in instanta avand ca obiect “obligatia de a face”, in cazul in care la ITM nu exista toate informatiile sau nu sunt inregistrate toate actele.

De asemenea, daca angajatorul nu vrea sa elibereze documentele cerute de salariat va fi amendat cu o suma cuprinsa intre 300 lei si 1000 lei. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca.

Articol scris de Catalina Mircea, avocat titular
pentru Avocatnet.ro

Avocatnet: Va contactez intrucat pregatesc un material referitor la stimulentul de insertie in anul 2013, menit a incuraja reintoarcerea rapida a mamicilor in campul muncii. In acest sens, explicatiile unui avocat specializat in Dreptul Muncii de la Mircea si Asociatii ar fi foarte utile, motiv pentru care sper ca ma puteti ajuta in realizarea articolului.

Va detaliez mai jos intrebarile:

1. Ce schimbari a operat Legea nr. 166/2012 in ceea ce priveste reglementarile privind stimulentul de insertie?

Potrivit Legii nr. 166/2012 pentru aprobarea OUG 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 11.10.2012, legiutorul aduce o serie de modificări, inclusiv cu privire la posibilitatea ca părintele să beneficieze de stimulentul de inserţie, începând cu drepturile cuvenite lunii octombrie 2012, cu aplicabilitate şi în anul 2013.

Părintele, indiferent de concediul de crestere a copilului pentru care a optat, are dreptul să primească un stimulent de inserţie în cuantum, de 1 ISR (indicator social de referinţă) numai dacă obține venituri supuse impozitului, potrivit Legii nr. 571/2003 Codul fiscal, fie că este vorba de venituri rezultate din salarii, fie din activități independente sau din activități agricole şi reprezintă valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzător fiecărei categorii de venit.

Putem distinge următoarele situații de acordare a stimulentului, în funcție de durata concediului de creștere a copilului pentru care s-a optat părintele, astfel

• Persoana care a optat pentru concediul de creștere a copilului în vârstă de până la 1 an, în situația în care obține venituri impozabile înainte ca minorul să împlinească vârsta de 1 an, la cerere, va beneficia de stimulentul de inserție, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vărstei de 2 ani.
• Persoana care a optat pentru concediul de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, are dreptul să primească stimulentul de inserție în situația în care realizează venituri supuse impozitării, după împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani.
• În cazul copilului cu handicap, stimulentul se acordă oricând, pe toată durata, părintelui îndreptățit, până la împlinirea vârstei de 3 ani de către copil.

NOTĂ: în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata indemnizaţiei lunare se suspendă.

Pentru a primi stimulentul de inserție este necesar ca părintele care a beneficiat de concediul de creștere a copilului să depună o cerere de acordare a stimulentului de inserţie, la Primăria comunei, orașului, municipiului sau sectoarelor în cazul Municipiului București, aflate în raza domiciliului sau reședinței solicitantului, împreună cu actele doveditoare ale situaţiei de fapt în care se află.

Astfel, dreptul la stimulent de inserţie, se acordă pe bază de cerere scrisă, însoţită în mod obligatoriu de următoarele documente:
a) copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din OUG 111/2010;
c) actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor prevăzute de art. 2 din OUG 111/2010;
d) dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
e) dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
f) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate

2. Concret, care este regimul de acordare a acestui stimulent in anul 2013: in cat timp trebuie sa se intoarca mamele la serviciu pentru a beneficia de stimulent, care este suma pe care o vor primi lunar, etc.?

Prin Art. 2 alineatul 7 din OUG 111/2010, se stabileşte că opţiunea beneficiarului prevăzuta la alin. 1 din acelaşi act normativ, de a alege între perioada de 1 an, respectiv 2 ani, de concediu pentru creşterea copilului, se exprimă in scris, pe bază de cerere şi nu mai poate fi schimbată pe parcursul acorăarii drepturilor.

Concediul şi indemnizaţia lunară precum şi stimulentul de inserţie se cuvin pentru fiecare dintre naşteri, sau după caz, pentru fiecare din situaţiile prevăzute la art. 8 alin(2)din Ordonanţa de urgenţă 111/2010 completată şi modificată, respectiv:

• De indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă beneficiază oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, în raport cu opţiunea exprimată conform art. 2 alin. (1), dacă îndeplineşte condiţiile de acordare prevăzute de OUG 111/2010 cu modificările şi completările ulterioare.
• Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum şi persoana care a fost numită tutore.

În cazul în care intervine decesul părintelui care îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de concediul şi de indemnizaţia lunară prevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv de stimulentul de inserţie, părintele supravieţuitor are dreptul să beneficieze, la cerere, de drepturile prevăzute de OUG 111/2010, după cum urmează:
a) de drepturile părintelui decedat, în situaţia în care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) de drepturile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, dacă îndeplineşte condiţiile de acordare, în funcţie de opţiunea nou-exprimată, raportată la vârsta copilului.

Durata de acordare a concediului pentru care a optat părintele se prelungeşte corespunzător în cazul suprapunerii a două sau mai multor situaţii de natură a genera acest drept.

Fondurile necesare plăţii drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Calculul şi plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, inclusiv a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, se fac de către Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, prin agenţiile teritoriale.

NOTĂ : angajatorii nu au nicio obligaţie de plată către angajat cu privire la acordarea stimulentului de inserţie.

Valoarea stimulentului de insertie in anul 2013
Cuantumul stimulentului de insertie este stabilit in Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, prin indicatorul social de referinţã (ISR) la suma de 500 lei.

3. In ce conditii se poate pierde dreptul la stimulentul de insertie?
Dreptul la plata stimulentului de inserţie prevăzut la art. 7 din OUG 111/2010 cu modificările şi completările ulterioare, încetează începând cu ziua următoare celei în care:

• copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
• beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului și nici nu se află în concediul pentru creșterea copilului;
• a avut loc decesul copilului.

Beneficiarul drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă este obligat să comunice în scris primăriei orice modificare intervenită în situaţia sa, de natură să determine încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariţia acesteia.

Din punct de vedere fiscal, pentru dreptul la stimulentul de inserţie nu se datorează impozit şi nici contribuţiile sociale obligatorii stabilite de lege.

Av. Cătălina Mircea
Senior partner SCA MIRCEA ŞI ASOCIAŢII

În cazul în care concedierea salariatului intervine pentru acest motiv, angajatorul are obligaţia de a emite decizia de concediere în formă scrisă, în termen de 30 zile calendaristice de la data constatării cauzei care a condus la măsura concedierii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Faţă de cele două termene diferite menţionate de legislaţia muncii în interiorul cărora angajatorul poate lua măsura sancţionării disciplinare a salariatului, facem menţiunea că prin raportare la momentul luării la cunoştinţă un termen este subiectiv, cel de 30 zile iar celălalt termen de 6 luni este obiectiv fiind raportat la momentul săvârşirii faptei.

Luarea la cunoştinţă despre fapta salariatului se poate realiza printr-o notă internă, referat, proces-verbal, sesizare care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul general al angajatorului (registrul de intrări – ieşiri documente).
Data luării la cunoştinţă de către angajator despre săvârşirea abaterii concordă cu data înregistrării sesizării, chiar dacă va fi necesară completarea informaţiilor din sesizare ulterior.

Comunicarea deciziei de concediere către salariat se face în cel mult 5 zile calendaristice de la emitere şi produce efecte de la data comunicării.

Trebuie avut în vedere că mai înainte ca desfacerea contractului individual de muncă în baza art. 61 lit a) din Codul muncii să aibă loc, trebuie efectuată şi finalizată cercetarea disciplinară prealabilă a salariatului.

În cazul cercetării disciplinare, salariatul este convocat la o întalnire cu angajatorul în cadrul căreia salariatul îşi formulează şi susţine toate apărările în favoarea sa, arată probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, putând fi asistat de un reprezentant al sindicatului din care face parte, de un alt salariat ori de către un avocat. Deşi textul din legislaţia muncii nu prevede posibilitatea ca salariatul să fie asistat de un avocat în cadrul cercetării disciplinare prealabile, totuşi prin coroborare cu alte acte normative, acest drept la apărare nu-i poate fi îngrădit salariatului.

Împotriva deciziei de concediere emise in temeiul art. 61 lit a) Codul muncii, salariatul poate face contestaţie în termen de 30 zile calendaristice de la comunicare la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa.
Dacă salariatul contestă decizia de desfacere a contractului individual de muncă şi are câştig de cauză la instanţa de fond, instanţa dispunând anularea deciziei de concediere, reintegrarea salariatului în postul avut anterior concedierii şi acordarea drepturilor salariale la zi, indexate şi reactualizate, angajatorul nu poate refuza punerea în executare a hotărării instanţei întrucât neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind reintegrarea în muncă a unui salariat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda.

Deasemenea, neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate de salariat angajatorului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 6 luni sau cu amendă.

Împotriva deciziei instanţei de fond prin care a fost admisă contestaţia salariatului, angajatorul are posibilitatea de a formula recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Soluţia pe care o poate pronunţa instanţa de recurs poate fi de respingere a recursului formulat de angajator ori de admitere a recursului şi prin urmare de modificare sau de casare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond.

Un caz interesant este acela in care prin admiterea recursul declarat de angajator se dispune casarea integrală a sentinţei pronunţate de instanţa de fond şi pe cale de consecinţă, are loc respingerea contestaţiei salariatului prin care acesta solicita anularea decizii de concediere, reintegrarea în postul deţinut anterior şi acordarea drepturilor salariale la zi. Prin urmare, va fi restabilita situaţia existentă înainte de punerea în executare a sentinţei instanţei de fond.

Instanţa de recurs practic pronunţă desfiinţarea actelor de executare săvârşite în temeiul sentinţei care este definitivă şi executorie de drept potrivit codului de procedură civilă pronunţate de instanţa de fond şi, în consecinţă, intervine întoarcerea executării, deci desfiinţarea reintegrării în muncă a salariatului, restituirea drepturilor salariale acordate de angajator precum şi constatarea nulităţii contractului individual de muncă al salariatului reclamant pe perioada cuprinsă între data reintegrării sale şi cea a hotărârii irevocabile pronunţate ca urmare a admiterii recursului angajatorului.

În această situaţie nu este necesar ca angajatorul să emită o nouă decizie de concediere care să fie întemeiată pe hotărârea irevocabilă dată în favoarea sa de către instanţa de recurs ci va face numai menţiunile necesare în evidenţele sale privind salariaţii.

SCA Mircea şi Asociaţii
Av. Cătălina MIRCEA